1959

În perioada anilor 1958-60 eram prea mică ca să înțeleg motivul care a dus la schimbarea radicală a uniformelor aviatorilor din România. Bleumarinul ce le definea breasla a fost înlocuit cu un bejuliu suspect. Îmi amintesc însă reacția populației la noua ținută ce semăna alarmant cu cea a armatei americane. Tatăl meu, fiind la începutul carierei sale aviatice, nu-și exprima fățiș opinia și nu critica public bizara decizie. Oficial s-a trecut cu vederea această transformare vestimentară aplicată într-o perioadă când mulți români mai sperau pe ascuns în venirea americanilor. La radio se transmitea muzică populară și cotele apelor Dunării…

Îmbrăcat în noua uniformă, tata a vizitat un aeroport de lângă Suceava. Trecând prin oraș s-a oprit să-și vadă sora ce locuia într-un cartier liniștit. În drum spre casa mătușii mele, a fost reperat de o vecină care a exclamat zgomotos:

• Un american!… Au venit americaniiii!!!!

S-au întredeschis uși și perdeluțe, au apărut capete curioase, telefonul fără fir zbârnăia. O voce puternică le-a spulberat brusc speranța:

• E doar Miluță, fratele Adelei. Nu-l mai recunoașteți?!

Timișoara 1959